Nu ghiciti de ce am fost azi, de ziua numelui in gara!!!! Ca sa mananc nesanatos, prima oara pe anul acesta, cu o pofta destul de periculoasa si asteptata. Si pentru ca in Gara de Nord e o gama variata de produse “delicioase” pentru astea grase si frumoase:)…..am avut ce alege si no, am recidivat…..o singura data, asa ca m-am iertat repede!!
Si cum imbucam eu impreuna cu a mea colega frumoasa din cartofii prajiti si bucatile de carne “HOT”, ne-au aparut in raza vizuala: o fetita blonda, cam de vreo 4 anisori, una mai mare tot blonda, cam de 8 ani, mama si….tatal!! Asa ceva………
Si m-am holbat ca o nebuna la acel tablou, perfect!!! Cred ca veneau de departe si mergeau departe, cu tot cu bagaje, infometati, pentru ca tatal intrase sa comande si fetele impreuna cu mama, asteptau chiar langa masa noastra. Ce sa ma mai concentrez la ce vorbeam, ne uitam ambele uimite la cele 3 fete:
- Colega mea: Seamana cu mama!
Eu, ii raspund ca da, intradevar ca seamana cu mama. Dar inca nu vazusem cum arata tatal.
Dragii mei, erau cele mai frumoase creaturi pe care le-am vazut in viata mea. De-a dreptul superbe. Ochi angelici, albastri, senini, inocenti. Fata placuta, primitoare, dulce si parul lung si impletit frumos la spate!
Iar mama, le atentiona cu glas dulce si faceau conversatie in cel mai natural mod posibil. Ne intrebam cu o arata oare tatal?!
Si tatal a comandat si a iesit……..am ramas mute si proaste, cand l-am vazut!!!
Fetele erau bucati din el, la indigo si am avut senzatia ca o fiinta chiar poate fi rupta si se poate multiplica si intrupa in mai multe. Un barbat superb, blond cu ochii albastri, senini si la fel de calzi ca si fetele…..o familie frumoasa si pur si simplu stralucitoare!!!
Am fost fericita pana peste cuvinte si am citit in ochii babatului, pret de cateva clipe, cat am avut contact vizual, o implinire desavarsita si o bogatie, care nu poate fi luata niciodata, erau fetele lui si el gravita in jurul lor…..OAMENI FRUMOSI GASESTI IN LUME…
Si chiar daca lumea nu e perfecta, uneori vazand astfel de oameni, uiti in ce tablou traiesti si te lasi pierdut in aceste momente unice. E frumos sa admiri natura care si-a facut treaba atat de bine si genele care au lucrat atat de frumos. Un tablou minunat de familie, a facut ca acesta zi frumoasa, sa ramana memorabila!!!
Ganduri bune, dragi oameni frumosi, pe calea undelor!!!!
M-am uitat la colega mea si ne-am privit fara cuvinte, cu fete senine si in noi au fost o mie de sentimente coplesitoare….sublim moment si pirvind in urma lor, fiecare a ramas cu o pace, pe care numai daca ati trait-o o puteti imagina!!!!
I-am zis apoi colegei ca la fel simt si eu legatura dintre tata si fiice, care este greu de explicat, pur si simplu nu poti descrie in cuvinte: lacrimi in priviri, mozol constant, descaltat de pantofi atunci cand vi de la drum, tineri de mana si vorbe dulci….Tata si fiica=iubire “neinteleasa” de mama dar perfect constienta de aceasta si recunoscatoare Universului pentru bucuria de a avea si noi Ingeri!!!
Cu drag……