Fetele mele gospodine cand si cat se poate, neveste cicalitoare si mame “disperate”, puteti pune manuta pe inima si sa spuneti: “PAROL”, eu nu am mirosit niciodata a viata???!!!!

Ca tot ma gandesc la voi, stiu ca zilele acestea petreceti mai mult timp ca de obicei, prin bucatarie si intocmiti liste cu meniuri, retusati faianta/gresia, tipati la altii care nu va inteleg si ii dati afara din “zona voastra”, stiu ca va doriti sa ramaneti singure si sa va faceti de cap!!!

Daca eu am facut cunostiinta cu bucataria inca de cand aveam ceva anisori, acum stiu ca locul asta din casa, a fost inzestrat cu un fel de magie si numai noi femeile avem puteri in acest loc. Aici ne savuram cafelele si aruncam pe furis mancarurile: arse, fumegand, sarate (“moruga” in Oltenia), acre de nu iti mai poti lipi limba de cerul gurii, condimentate si “vrajite”, toate sunt operele noastre si aici e oaza noastra de “liniste” sau locul unde ne ascundem cand vrem sa fim singure!!!

Eu am trecut prin aproape toate experimentele in bucatarie, dar ma incapatanez ca un berbec ce sunt, sa o iubesc si cand dispar din peisaj acolo ma gasesti!

Si cum ii iubesc de ma topesc pe membrii vietii mele, ma incumet sa realizez cat mai eficient si delicios posibil, felurite retete si imi pun amprenta pe tot ceea ce ating. Ajutata de bagheta magica, normal.

Fac vraji in bucatarie si daca cineva ma deranjeaza in timpul “ritualului”, mancarea neam, nu va mai avea acelasi gust. Asa ca ma baricadez, uit de tot si imi scot tentaculele ascunse in locul lor magic si pornim: 4 ochiuri toate “spumegand” cu oale, tigai si alte ibrice; aragazul tipa dupa mine si ii dau rapid ce imi cere; chiuveta e din nou plina ochi cu vase si mainile mele cu detergent, freaca cu spor si voie buna; alunec pe gresie si ajung mai repede la destinatie (ma gandesc sa imi cumpar role de interior de ceva timp); acum sunt toata in frigider si caut te miri ce; intra fetita cea mare, urmata de cea mica in 4 labe si se aud tipete, alte zgomote neidentificate si din nou sunt singura; apuc cand lingura de lemn, cand furculita si le manuiesc ca o adevarata regina intr-un turnir din poveste; dau bice si finalizez si alte treburi….da, bucataria este perfecta si mancarea imi zambeste ghidus din oale!!!

Imi duc mainile la nas si simt cel mai frumos miros, e mirosul dupa care sunt recunoscuta de familie, este unic si de neinlocuit, este mirosul fiecarei femei care alearga prin viata si isi termina sau incepe o zi de munca! Stiu ca mereu gatim ceva diferit sau incercam sa imbogatim ceea ce stim deja, printr-o reteta proprie, cert este ca mirosul este mereu acelasi. Iti mangaie toti porii si ei, iubitii tai oameni, te adulmeca, te pot manca la o adica :):)

Noi suntem femeile Pamantului, prin noi si cu noi este posibil orice, asa ca eu spun, ca ar trebui ca fiecare miros sa fie “inregistrat” si daca cumva suntem pierdute, barbatii nostri si familia sa ne gaseasca rapid si fara alte interventii.

O femeie este atragatoare de cand se trezeste ciufulita si cu cearcane la ochi; plina de mirosuri atunci cand gateste pentru cei dragi; murdara pe la bot dupa atata potrivit la macarea din oala; este atragatoare atunci cand nu isi gaseste hainele potrivite si arunca tot ce gaseste in sifonier; cand se prosteste cu copii sau cand lalaie melodii; este sexi cand sterge praful sau da cu aspiratorul; este sexi cand tipa si arunca cu vorbe idioate si fara rost…..FEMEIA este atragatoare de la inventie si nu avem ce face!!!!

Eu sunt mandra ca sunt purtatoare de cromozom X si recunoscatoare naturii!!!!!

Cu drag….